Prezentare generală

Comuna Meteș se află situată în partea central-vestică a județului Alba, la o distanță de 17 km de municipiul Alba Iulia și aproximativ 17 km de orașul Zlatna. Este situată la o altitudine de 314 m deasupra nivelului mării, având coordonatele de 4606′0′′ N și 23025′0′′ E în format DMS (grade, minute, secunde).

Ca și așezare geografică, comuna Meteș este situată în cadrul Munților Apuseni, între Munceii Vântului la sud și Munții Trascăului la nord fiind străbătută de Valea Ampoiului.

Comuna Meteș are următorii vecini:

  • la est: comuna Ighiu și municipiul Alba Iulia;
  • la vest: orașul Zlatna;
  • la sud: Comuna Blandiana și comuna Vințu de Jos;
  • la nord: comuna Întregalde și comuna Ighiu.

Suprafața totală a comunei potrivit datelor statistice din 2014 furnizate de Institutul Național de Statistică este de 14.224 ha. Aceasta este compusă din 4.760 ha terenuri agricole și 9.464 ha terenuri neagricole.

În structura comunei Meteș se regăsesc 8 sate componente:

  • Meteș;
  • Ampoița;
  • Lunca Ampoiței;
  • Lunca Meteșului;
  • Poiana Ampoiului;
  • Presaca Ampoiului;
  • Tăuți;
  • Văleni.

De asemenea, în comuna Meteș sunt întâlnite și 4 cătune:

  • Isca;
  • Pădurea Tăuți;
  • Poiana Ursului;
  • Remetea

Localitatea Meteș este și reședință de comună, luând ființă pe pantele versantului stâng al Ampoiului și coborând spre drumul de pe Valea Ampoiului (DN74).

Astfel, satul Meteș este un sat de vale, adunat pe terasa Ampoiului, având unele gospodării risipite pe versantul stâng al Ampoiului și pe Valea Meteșului.

Satul Ampoița s-a născut într-un bazinet de pe cursul râului Ampoița, la 3 km de vărsarea acestuia în Ampoi. Cu trecerea timpului, satul s-a alungit înspre gura râului, spre șoseaua națională și calea ferată.

Satul Ampoița are un intravilan cu o suprafață de 122 ha, ce se întinde de-a lungul văii Ampoiței, de la vărsarea acesteia în Ampoi pe o lungime de cca. 8 km.

Satul Lunca Ampoiței este dezvoltat pe cursul superior al Văii Ampoița și are o formă alungită ce ține pe lungul drumului comunal. Răspândirea acestui sat a fost limitată de zona montană dintre izvoarele Ampoiței și Cheile Ampoiței, situate în bazinul mijlociu al văii.

Satul Lunca Meteșului a luat ființă în același mod ca satul Lunca Ampoiței fiind așezate unul în continuarea celuilalt. Cele două sate au o lungime de 1300 m și o desfășurare pe verticală între 250 și 300 m. Pe versantul drept se află căteva peșteri dintre care cea mai mare, Peștera Liliecilor cu o lungime de 311 m. Suprafața protejată este de 41 ha.

Poiana Ampoiului este un sat plasat pe malul drept al Văii Ampoiului, dezvoltat într-un bazinet constituit la vărsarea pârâului Bobu. Ca și răspândire, este un sat de vale adunat, ce s-a dezvoltat pe terasa râului Ampoi și pe văile afluente. Dezvoltarea localității se limitează datorită versanților înconjurători și de lunca inundabilă a Ampoiului. Cu trecerea timpului, localitatea s-a extins pe malul stâng al Ampoiului, de-a lungul drumului național.

Situat în partea de vest a comunei, pe valea Ampoiului, satul Presaca Ampoiului se întinde atât pe malul râului Ampoi, cât și pe malul celor 3 văi care străbat satul: Valea Mare, Valea Bibarțului, Valea Rîmeți și Pârâul Alunelor. Valea Mare, curge de la nord spre sud și este compusă din două văi: Valea Frâului și Valea lui Călbăzâș.

Ca și structură este un sat adunat, însă are o formă digitată, dezvoltarea lui fiind limitată de versanții înconjurători și de lunca inundabilă a Ampoiului. Odată cu trecerea anilor, localitatea s-a dezvoltat și pe malul stâng al Ampoiului, de-a lungul șoselei și a văii Bibarțului.

Satul Tăuți se află situat pe Valea Ampoiului, într-un bazinet depresionar, unde se varsă Valea Ampoiului pe malul drept, cu prelungiri în amonte până la Pârâul Valea Satului și în aval până la Pârâul Valea Bobului, precum și pe malul stâng al Ampoiului, de-a lungul DN74. Ca și celelalte sate, satul Tăuți este limitat în a se dezvolta, datorită versanților cât și luncii inundabile a Ampoiului. Satul este traversat de calea ferată Alba Iulia-Zlatna și de râul Ampoi, ocupând o parte din lunca inundabilă a acestuia.

Satul Tăuți este cunoscut că a luat ființă în apropierea  Cetății Tăuți, situată pe un vârf de munte care domină Valea Ampoiului.

Satul Văleni s-a fixat pe malul drept al Ampoiului, în dreptul localității Meteș, la vărsarea văii Găureni și pe versanții acesteia. Structura satului este  adunată, în zona de luncă și răsfirată pe versanți, iar forma este tentaculară.

Localitatea Isca este un cătun de munte tipic, cu gospodării risipite pe interfluviul dintre văile Meteș și Isca. Localitatea nu beneficiază de acces facil, de aceea dezvoltarea acesteia este limitată.

Cătunul Pădurea Tăuți este un sat cu case risipite, situat pe versantul și platourile de pe partea dreaptă a Ampoiului, în aval de satul Tăuți. Accesul în cătun este greoi, de aceea dezvoltarea este limitată, în localitate regăsindu-se trei gospodării situate la Gura Ampoiței.

Localitatea Poiana Ursului este un cătun, situat pe platourile culmilor de la sudul localității Văleni. Cătunul are o structură tipică de munte, cu case risipite, limitat în dezvoltare datorită drumului greu accesibil. Poiana Ursului, cuprinde în structura sa 10 gospodării, situate în bazinul superior al văii Mărgineanului la altitudine medie de 650 m.

Situată între Ampoița și Cheile Ampoiței, localitatea Remetea este un cătun de munte format din două grupuri de gospodării, unul pe Valea Ampoiței, iar celălalt pe pârâul Maciului.