PRIMARIA COMUNEI METES


Go to content

ANUNTURI

ANUNT IMPORTANT

ARHIVA ANUNTURI

POSTARI RECENTE

RAPORTUL DE ACTIVITATE AL PRIMARULUI - 2013

Raport legea 544/2001 pe anul 2013

Raport legea 52/2003 pe anul 2013

Masuri inundatii -extras PAIIGPA 2014-2017

Buget local 2014


COMUNA METES Metes este situata in partea centrala a judetului Alba, pe cursul mijlociu al Ampoiului.Teritoriul administrativ are o suprafata de 14.224ha, ceea ce reprezinta 2.88% din suprafata judetului si cuprinde 12 sate:

* Metes - resedinta comunei,
* Ampoita,
* Isca,
* Lunca Ampoitei,
* Lunca Metesului,
* Padurea,
* Poiana Ampoiului,
* Poiana Ursului,
* Presaca Ampoiului,
* Remetea,
* Tauti,
* Valeni.

Principala cale de comunicare ce strabate comuna este DN 74 (Brad-Abrud-Zlatna-Metes-Alba Iulia) care asigura legatura dintre Tara Motilor si Culoarul Muresului, drum la care au acces satele de pe Valea Ampoiului. Pe valea Ampoitei DC 68 (DN74-Ampoita-Lunca Metesului) asigura accesul spre satele situate pe aceasta vale.
Calea ferate Alba Iulia-Zlatna (linia 210) asigura legatura feroviara, pe teritoriul comunei existand cinci statii.

ISTORIC
Urme stravechi de locuire se cunosc inca din neolitic si epoca bronzului in asezarile de la Ampoita (Stogurile Popii) si piatra Boului, dar si la Presaca Ampoiului la Pestera Sura de Piatra.
Evenimente istorice mai importante s-au succedat in perioada de dupa invazia popoarelor migratoare.Aici isi fac aparitia primele formatiuni statale feudale conduse de Gyula, din care face parte si teritoriul comunei Metes, perioada cand se contureaza toponimul Alba Iulia.
In aceasta perioada procesul de feudalizare a fost determinat si de existenta cetatii regale, a episcopiei romano-catolice si a capitlului de Alba Iulia. Dupa invazia tatara de la 1240, relatata de calugarul oradean Rogelius, in lucrarea sa Carmen Miserabilae episcopul Petru isi construieste o cetate la Tauti la piatra Sf.Mihai.
Dupa aceasta perioada se inregistreaza conflicte intre taranii liberi de pe Valea Ampoiului si capitlul de Alba Iulia din cauza abuzurilor castelanului Govman al cetatii Tauti, conflict care a culminat cu atacarea cetatii si uciderea fratelui castelanului si a nobililor refugiati acolo.
Istoria comunei este strans legata de evenimente din zona inconjuratoare cum sunt:razmerita calugarului Sofronie de la Cioara (1761) si revolutia de la 1848. Martor al revolutiei sta monumentul PAX de la presaca Ampoiului ridicat in memoria celor cazuti in luptele dintre oastea lui Axente Sever si trupele maghiare.

ASPECTE GEOLOGICE
Din punct de vedere geologic, comuna Metes este situata in zona Muntilor Apuseni de Sud, munti cu un fundament din sisturi cristaline peste care s-au dispus formatiuni sedimentare reprezentate prin depozite mezozoice:jurasic superior (calcare) si cretacic (flis) la care se adauga si alte produse magmatice reprezentate prin ofiolite. Eroziunea selectiva a factorilor externi a scos in evidenta stancile calcaroase sau cele ofiolitice din Muntii Trascaului, dar si cele sedimentare din Munceii Vantului.
Fenomenele geomorfologice nu au amploarea pentru a afecta fondul construit cu mici exceptii de alunecari de teren in satul Tauti. Afluentii Ampoiului si Ampoitei dezvolta in zonele de confluenta uriase conuri de dejectie bogate in resurse de apa, unde sunt cantonate asezari omenesti. Depozitele sedimentare cuaternare din lunca Ampoiului desi consolidate in timp, sunt vulnerabile actiunii apelor curgatoare mari, ceea ce a dus la puternice eroziuni de maluri distrugand terenurile agricole dar si infrastructura.

RELIEFUL
Din punct de vedere geografic comuna Metes este situata pe culoarul Vaii Ampoiului mijlociu intre Munceii Vantului la sud si Muntii Trascaului la nord.
Partea nordica a comunei este ocupate de Muntii Trascaului, care reprezinta cea mai complexa unitate din punct de vedere petrografic si sculptural, un mozaic de roci: petice cristaline, calcare, roci ale flisului cretacic, ofiolite si sedimente neogene.Se remarca trei suprafete de netezire, caracteristice muntilor mai josi si periferici, cele mai inalte varfuri gasindu-se in partea nordica in Platoul Ciumerna precum :
* vf.Baiesul (1300m),
* vf.Arsurii (1150m),
* Grohota Pragului (1236m),
* Frasinul (1120m),
* Dosul Blidarului (1094m)
* Padosul (1016m),
iar in partea sudica in Munceii Vantului :
* vf.Mare (1010m),
* Hotarului (859m)
* Gorganu (877m).
O caracteristica a reliefului de pe valea Ampoiului este prezentata olistolitelor, acei martori de eroziune calcarosi care se prezinta ca niste blocuri uriase de calcar, stanci izolate, albul lor contrastand cu verdele campului.Aceste forme bizare de relief sunt desprinderi dintr-o faleza calcaroasa care apoi au alunecat pe taluzul continental si s-au insedimentat in masa flisului.Numite de localnici pietre acestea sunt Calcarele de la Ampoita, Piatra Boului, Piatra Varului, Piatre Lira, Piatra Pesterii, Piatra Purului, Piatra Magulici, Piatra Corbului, Piatra Bratii, Piatra Bolca, Piatra Nasoaei si altele.

CLIMA
Comuna Metes se afla situata in zona unui climat temperat-continental, iar in pozitia pe valea Ampoiului ii confera un topoclimat de adapost. Temperatura medie multianuala este cuprinsa intre 6 grade si 9 grade C in functie de altitudine; temperaturile cele mai scazute din ianuarie fiind cuprinse intre -3 grade si -4 grade C, iar cele mai ridicate din iulie sunt intre 28 grade si 20 grade C. Prima zi cu inghet se inregistreaza in jurul datei de 21 octombrie, iar ultima in 21 aprilie.
Umiditatea relativa este de aproximativ 84%, iar precipitatiile medii multianuale sunt in jur de 800 mm.Stratul de zapada se mentine in medie cca.32.9 zile pe an.

HIDROGRAFIA
Principala apa curgatoare care dreneaza teritoriul comunei Metes este Ampoiul, afluent pe dreapta a raului Mures.Acest rau izvoraste de la o altitudine de 1080m, de sub dealul Petriceaua, are un curs V-E si o lungime de 57 km.Panta medie este de 15, coeficientul de sinuozitate de 1.32 m, iar suprafata bazinului de 570 kmp.
Pe teritoriul comunei Metes primeste pe dreapta urmatorii afluenti: Presaca, valea Ursului, Paraul Bobii, valea Satului, paraul Cetatii si paraului Bobului, iar pe stanga:Valea lui Bibart (L= 7 km, Sb = 9 km, Isca, Valea Albinii L= 6 km, Sb= 19 km) si Ampoita.
Ampoita isi are izvoarele de sub vf.Arsurii, de la o altitudine de 1095m, are o lungime de 17 km, iar suprafata bazinului de 52 kmp.Afluentii cei mai importanti ii are pe stanga si sunt vaile Frasinului, Macrii, Corbului, Bisericii si Varului.
Pe teritoriul comunei Metes nu exista lacuri naturale sau antropice.
Cursurile de ape au creeat prin eroziune diverse forme de relief spectaculoase precum vaile Bibartului, Albinii si Ampoitei. Valea lui Bibart prezinta o panta accentuata pe cursul sau mijlociu unde se intalnesc numeroase repezisuri si cascade, iar Valea Ampoitei taie un olistolit calcaros unde talvegul vaii reprezinta numeroase repezisuri, cascade si marmite de o spectaculozitate deosebita.Valea Ampoitei, prin strapungerea unui bloc olistolitic, a creat spectaculoase chei pe o lungime de 1300 m, care apoi se continua cu un defileu pana in amonte de Remetea.
Apele subterane au si ele cursul lor, astfel ca o parte a drenajului din platoul Ciumerna apare la zi in izbucul Toplicei situat pe versantul stang al paraului Muntelui.

FullscreenBackPlayNext
Contact:
Jud. Alba, Comuna Metes, Str. Principala, Nr. 43
Tel. 0258.849.003; Fax 0258.849.071
E-mail: primariacomuneimetes@yahoo.com
Web: primariametes.ro








VEGETATIA
Climatul si orografia au determinat etajarea pe o diferenta de nivel de apr. 1000 m, intre 260 m si 1300 m.Cele mai mari inaltimi sunt ocupate de:

* paduri de fag (Fagus silvatica) uneori in amestec cu conifere,
* in mica masura molidul (Picea excelsa),
* in pajistile secundare se intalnesc graminee ca paiusica (Festucasupina),
* iarba vantului (Agrostis tenuis),
* paiusul rosu (Festuca rubra) sau teposica (Nardus stricta).

Sub limita fagetelor se intalneste etajul gorunetelor reprezentat prin :

* gorun (Quercus petraea),
* stejarul (Quercus rabur)
* garnita (Quercusfrainetto) care nu sunt pure, se afla in amestec cu fagetele in partea superioara, dar si cu alte specii lemnoase precum:
* carpenul (Carpinus betulus),
* teiul (Tilia cordata)
* frasinul (Fraxinus excelsior).

Stratul arborescenteste reprezentat prin:

* alun (Cosilus avelana),
* corn (Cornus mas),
* porumbar (Prunus spinosa)
* maciesul (Rosa canina).

Pajistile secundare contin elemente de Festuca si Stepa. Culturile agricole, pasunatul sau plantatiile de pin au modificat sau distrus flora spontana.

FAUNA
Din punct de vedere zoo-geografic teritoriul comunei Metes se incadreaza in provincia dacica (central europeana) cu fauna diferentiala. Biotopul padurilor cuprinde o mare varietate de specii:

* lupul (Canis lupus),
* vulpea (Canis vulpes),
* mistretul (Sus scrofa),
* caprioara (Capreolus capreolus),
* iepurele (Lepus europeaus) si altele.

Biotopul apelor curgatoare cuprinde specii de pesti printre care se remarca pastravul (Salmo trutta fario) in apele limpezi de munte. Zona detine mari posibilitati de vanatoare in paduri, dar desi nu dispune de iazuri si helestee apele limpezi de munte ofera conditii bune pescuit sportive.

SOLURILE
Pe teritoriul comunei Metes se intalnesc urmatoarele tipuri de sol: soluri brune acide montane de padure, cu un profil scheletic, sarace in materie organica, dar bune pentru pajisti, fanete si paduri, soluri brune de padure podzolite cu textura scheletica argiloasa cu fertilitate scazuta, bune pentru pasuni, fanete si unele culturi agricole, soluri brune podzolite feriiluviale cu o textura luto-argiloasa cu fertilitate medie, care se preteaza culturilor agricole, pajistilor si fanetelor, soluri aluviale care se intalnesc in zona de lunca a vailor, au o textura luto-nisipoasa cu bogata materie organica, bune pentru culturi agricole.
Principalele culturi agricole sunt cerealele (grau, porumb), cartoful, legumele si plantele de nutret, culturi care se practica in gospodarii individuale pe loturi mici, produsele obtinute fiind folosite pentru consumul propriu.

ACTIVITATE ECONOMICA IN LOCALITATE
Activitatea economica in comuna Metes este destul de redusa, unul dintre motive fiind apropierea de Alba lulia care absoarbe o parte a fortei de munca disponibila, intreprinzatorii locali s-au orientat mai mult spre comert. Se mai practica diverse mestesuguri precurn cojocarie, rotarie, fierarie care de fapt acopera necesitatile localnicilor. Unii practica artizanatul, Pascu Filip cu sculpturi in lemn iar Ursa Ana tesut covoare.

Evenimente istorice mai importante s-au succedat in perioada de dupa invazia popoarelor migratoare.Aici isi fac aparitia primele formatiuni statale feudale conduse de Gyula, din care face parte si teritoriul comunei Metes, perioada cand se contureaza toponimul Alba Iulia.


Back to content | Back to main menu